HOTĂRÎRE
cu privire la sesizările nr. CEC-7/1276 și CEC-7/1277 din 11 februarie 2019 ale domnului Maxim Lebedinschi, reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în Comisia Electorală Centrală
La 11 februarie 2019, domnul Maxim Lebedinschi, reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în Comisia Electorală Centrală, a depus două sesizări, înregistrate sub nr. CEC-7/1276 și CEC-7/1277, prin care solicită:
1) examinarea sesizărilor în regim de urgență;
2) inițierea procedurii prevăzute de art. 75 alin. (5) și (6) din Codul electoral, în vederea înaintării Curții de Apel Chișinău a unei cereri privind anularea înregistrării domnului Andrian Candu în calitate de candidat pe lista Partidului Democrat din Moldova la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019;
3) inițierea procedurii prevăzute de art. 75 alin. (5) și (6) din Codul electoral, în vederea înaintării Curții de Apel Chișinău a unei cereri privind anularea înregistrării domnului Pavel Filip în calitate de candidat pe lista Partidului Democrat din Moldova, precum și în calitate de candidat în circumscripția electorală uninominală nr. 20, orașul Strășeni la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.
În motivarea sesizărilor se arată că, prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 2023 din 2 ianuarie 2019, au fost înregistrați 53 de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Democrat din Moldova pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în circumscripția națională.
La pct. 2 și 3 din anexa la hotărîrea menționată se regăsesc domnul Pavel Filip, Prim-ministru al Republicii Moldova, și domnul Andrian Candu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova.
De asemenea, prin hotărîrea nr. 16 din 2 ianuarie 2019, Consiliul electoral al circumscripției electorale uninominale nr. 20, orașul Strășeni a dispus înregistrarea domnului Pavel Filip în calitate de candidat pentru funcția de deputat la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în circumscripția electorală uninominală nr. 20, orașul Strășeni.
În conformitate cu art. 13 alin. (3) lit. b) din Codul electoral, cetățenii Republicii Moldova care, în virtutea funcției pe care o dețin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizații social-politice, precum și persoanele cu înaltă funcție de răspundere al căror mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituția Republicii Moldova și/sau de legile organice, din momentul înregistrării lor în calitate de concurenți electorali, își suspendă activitatea în funcția pe care o dețin. Persoanele care cad sub incidența acestor prevederi sînt conducătorii autorităților publice centrale.
Autorul sesizărilor mai arată că domnul Andrian Candu a prezidat ședința plenară a Parlamentului Republicii Moldova din 7 februarie 2019, iar domnul Pavel Filip, în calitatea sa de Prim-ministru, a convocat și condus ședințele Guvernului din 30 ianuarie 2019 și 11 februarie 2019.
În opinia sa, nici domnul Andrian Candu, în calitatea sa de Președinte al Parlamentului Republicii Moldova, nici domnul Pavel Filip, în calitatea sa de Prim-ministru al Republicii Moldova, nu și-au suspendat activitatea în funcția pe care o dețin.
Potrivit art. 75 alin. (5) lit. c) din Codul electoral, anularea înregistrării se aplică la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, prin hotărîre judecătorească definitivă care constată nesuspendarea din funcție de către candidatul care are această obligație. În acest caz se anulează înregistrarea candidatului independent sau se exclude din lista concurentului electoral candidatul respectiv.
În cazurile prevăzute la art. 75 alin. (5), Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripție adresează o cerere de anulare a înregistrării concurentului electoral, prin adoptarea unei hotărîri în acest sens, Curții de Apel Chișinău, în cazul alegerilor parlamentare și prezidențiale, sau instanței de judecată în a cărei rază teritorială se află consiliul electoral respectiv, în cazul alegerilor locale noi. Instanța de judecată va examina cererea și va emite o hotărîre asupra acesteia în decursul a 5 zile, dar nu mai tîrziu de ziua anterioară alegerilor.
La 13 februarie 2019, domnul Vadim Moțarschi, reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului Democrat din Moldova în Comisia Electorală Centrală, a depus o referință, înregistrată sub nr. CEC-7/1447, prin care solicită respingerea sesizărilor ca fiind neîntemeiate.
Autorul referinței, în susținerea solicitării, menționează următoarele.
Membrii Guvernului care au obligația să își suspende activitatea în funcția pe care o dețin sînt enumerați expres la art. 13 alin. (3) lit. a) din Codul electoral. Respectiv, este absurdă deducția autorului sesizării precum că obligația Prim-ministrului și Președintelui Parlamentului Republicii Moldova ar rezulta din 13 alin. (3) lit. b).
În opinia sa, conform prevederilor Titlului III din Constituția Republicii Moldova „Autoritățile publice”, atît Parlamentul cît și Guvernul sînt autorități publice, însă nu sînt autorități publice centrale, așa cum este menționat la art. 13 alin. (3) lit. b) din Codul electoral.
Potrivit Capitolului VIII din Constituția Republicii Moldova „Administrația publică” și în special conform art. 107, intitulat „Administrația publică centrală de specialitate”, organele centrale de specialitate ale statului sînt ministerele. Ele traduc în viață, în temeiul legii, politica Guvernului, hotărîrile și dispozițiile lui, conduc domeniile încredințate și sînt responsabile de activitatea lor. În scopul conducerii, coordonării și exercitării controlului în domeniul organizării economiei și în alte domenii care intră nemijlocit în atribuțiile ministerelor, se înființează, în condițiile legii, și alte autorități administrative.
Mai mult, potrivit art. 2 din Legea nr. 136 din 19 iulie 2017 cu privire la Guvern, Guvernul este autoritatea publică care reprezintă și exercită puterea executivă în Republica Moldova. Totodată, potrivit art. 7 din aceeași lege, Guvernul înființează în subordinea sa autorități administrative centrale, a căror activitate este reglementată inclusiv prin Legea nr. 98 din 4 mai 2012 privind administrația publică centrală de specialitate.
Sub incidența legii sus-menționate cad ministerele, Cancelaria de Stat, alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului și structurile organizaționale din sfera lor de competență (autoritățile administrative din subordine, inclusiv serviciile publice desconcentrate și cele aflate în subordine, precum și instituțiile publice în care ministerul, Cancelaria de Stat sau altă autoritate administrativă centrală are calitatea de fondator).
Autorul referinței, în baza celor menționate de el, consideră că autorul sesizării neîntemeiat include funcția de Președinte al Parlamentului și cea de Prim-ministru al Republicii Moldova în categoria persoanelor care cad sub incidența prevederilor art. 13 alin. (3) lit. b) din Codul electoral.
Examinănd materialele prezentate, Comisia relevă următoarele.
În vederea aplicării întocmai a prevederilor art.13 alin.(3) din Codul electoral conform voinței legiuitorului, Comisia consideră necesar de a face în cele ce urmează o retrospectivă a reglementărilor ce stabilesc temeiul suspendării din funcție și subiecții ce cad sub incidența acesteia.
Deci, ca urmare a evaluării necesității de a garanta egalitatea candidaților și de a nu admite utilizarea favorurilor ce decurg din exercitarea unei funcții publice, prin Legea nr. 796 din 25 ianuarie 2002, art.13 a fost completat cu alin.(3) cu următorul cuprins: „Cetăţenii Republicii Moldova care, în virtutea funcţiei pe care o deţin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizaţii social-politice ori sînt funcţionari publici, din momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali, îşi suspendă activitatea în funcţia pe care o deţin”.
Prin Legea nr. 842 din 14 februarie 2002, sintagma „ori sînt funcţionari publici” a fost exclusă din alin.(3) al art.13 din Codul electoral.
Prin Legea nr. 176 din 22 iulie 2005, în alin.(3) al art.13 din Codul electoral după textul „social-politice,” s-au introdus cuvintele „precum şi membrii Guvernului şi funcţionarii publici,”.
Prin Legea nr. 248 din 21 iulie 2006, art.13 alin.(3) din Codul electoral a fost expus în redacție nouă cu următorul cuprins: „Cetăţenii Republicii Moldova care, în virtutea funcţiei pe care o deţin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizaţii social-politice, precum şi persoanele cu înaltă funcţie de răspundere al căror mod de numire sau alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova şi de legile organice (cu excepţia celor ce deţin funcţii, altele decît cele administrative), din momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali, îşi suspendă activitatea în funcţia pe care o deţin”.
Prin Legea nr.76 din 10 aprilie 2008, art.13 alin.(3) din Codul electoral iarăși a fost expus în redacție noua, după cum urmează:
„Cetăţenii Republicii Moldova care, în virtutea funcţiei pe care o deţin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizaţii social-politice, precum şi persoanele cu înaltă funcţie de răspundere al căror mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova şi/sau de legile organice, din momentul înregistrării lor în calitate de concurenţi electorali, îşi suspendă activitatea în funcţia pe care o deţin. Persoanele care cad sub incidenţa acestor prevederi sînt:
a) miniştrii;
b) conducătorii autorităţilor publice centrale;
c) preşedinţii şi vicepreşedinţii raioanelor;
d) primarii şi viceprimarii;
e) pretorii şi vicepretorii”.
Redacția actuală a art.13 alin.(3) din Codul electoral a fost stabilită prin Legea nr. 119 din 18 iunie 2010, lit. a) din alineatul respectiv fiind expus în redacție noua: „viceprim-miniştrii, miniştrii şi viceminiştrii, membrii din oficiu ai Guvernului”.
Avînd în vedere că suspendarea din funcție a funcționarilor poate influența activitatea organelor de stat, în prezenta speță urmează a fi menționată și poziția Curții Constituționale la acest subiect.
Deci, în pct. 50 și 55 din Hotărîrea nr. 29 din 24.11.2015 pentru interpretarea articolului 85 alin.(1) şi alin.(4) din Constituţia Republicii Moldova (dizolvarea Parlamentului), Curtea Constituțională a statuat:
”… Principiul continuităţii şi funcţionalităţii depline al instituţiilor fundamentale ale statului trebuie să prevaleze şi să determine aplicarea prioritară a acelor prevederi constituţionale care exclud situaţiile de criză politică sau instituţională…
Astfel, raţiunea acestei restricţii derivă din necesitatea păstrării unei continuităţi a structurilor statului în perioade de campanie electorală, precum şi din necesitatea evitării suprapunerii campaniilor electorale pentru alegerea Parlamentului cu cea pentru alegerea Preşedintelui, în cazul în care ambele exerciţii electorale au loc prin aceeaşi modalitate de vot, şi anume prin sufragiu universal, direct şi liber exprimat”.
Așadar, analizînd evoluția instituției suspendării din funcție a candidaților la alegeri care dețin funcții publice, inclusiv prin prisma practicii contenciosului constituțional, remarcăm faptul că, ciocnindu-se de dificultăți la asigurarea continuității structurilor statului în perioada electorală, legiuitorul în final a stabilit expres funcțiile a căror exercitare urmează a fi suspendată de candidați pe durata campaniei electorale.
Prin urmare, prin neincluderea în cuprinsul lit.a) a alin.(3) al art.13 din Codul electoral a funcției de prim-ministru, ci numai a funcțiilor de viceprim-ministru, de ministru și de membru din oficiu al Guvernului, adică Guvernatorul UTA Găgăuzia, este clară voința legiuitorului de a nu lipsi guvernul de conducere, întrucît, dacă ar candida toți miniștrii împreună cu prim-ministrul, Guvernul ar fi fost lipsit de conducere, ceea ce ar perturba principiul continuităţii şi funcţionalităţii depline al instituţiilor fundamentale ale statului, susținut prin practica Curții Constituționale, în caz contrar nu ar fi existat necesitatea de a stabili separat funcția de ministru la lit.a) din articolul vizat, care este o funcție ca și a conducătorului unei autorități publice centrale (minister), această funcție fiind încadrată și la lit.b) din articolul în cauză.
Același raționament este aplicabil și în privința Președintelui Parlamentului, deoarece dacă această funcție ar fi încadrată la lit. b) a alin.(3) al art.13 din Codul electoral, în cazul în care ar candida și vice-președinții, s-ar fi blocat activitatea unei instituții fundamentale.
Totodată, Comisia ține să menționeze că, deși prevederile art.13 alin.(3) din Codul electoral nu sunt aplicabile în privința Prim-ministrului și a Președintelui Parlamentului, aceștia în activitatea lor urmează să țină cont de reglementările stabilite de art.51 alin.(1) și art.52 alin.(7) din Codul electoral, potrivit cărora candidații participă în alegeri pe bază de egalitate, folosirea resurselor administrative fiind interzisă.
Pentru motivele arătate și în temeiul art.13 alin.(3), art.18 alin.(2), art.26 alin.(1) lit.b), art.52 alin.(7) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală hotărăşte:
- Faptele expuse în sesizările nr. CEC-7/1276 și CEC-7/1277 din 11 februarie 2019 ale domnului Maxim Lebedinschi, reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în Comisia Electorală Centrală, nu constituie temei pentru aplicarea prevederilor art.75 alin. (5) și (6) din Codul electoral.
- Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Preşedintele
Comisiei Electorale Centrale Alina RUSSU
Secretarul
Comisiei Electorale Centrale Veaceslav AGRIGOROAE
Chişinău, 17 februarie 2019
Nr. 2349