logo

Pagina oficială

Comisia Electorală Centrală

a Republicii Moldova

Alegeri parlamentare peste 35 zile

Nr. 1344 - cu privire la cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ

  • 12.01.2018
  • 389
  • 0

H O T Ă R Î R E

cu privire la cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă

pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ

 

La data de 29 decembrie 2017, reprezentanții grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ au depus la Comisia Electorală Centrală cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă cu următoarele documente anexate: procesul-verbal al adunării de constituire a grupului de inițiativă pentru inițierea referendumului republican legislativ, autentificat de Primăria municipiului Chişinău; dovada de comunicare autorității publice locale despre organizarea adunării de constituire a grupului de inițiativă; lista participanţilor înregistraţi la adunarea cetăţenilor; textul proiectului de lege; lista membrilor grupului de iniţiativă în număr de 732 de persoane declarate,  precum şi declaraţiile acestor membri privind consimţămîntul lor de a participa la colectarea de semnături ale susţinătorilor referendumului.

Conform documentelor prezentate, adunarea cetăţenilor pentru iniţierea referendumului republican a avut loc la data de 17 decembrie 2017, în municipiul Chișinău. La adunare au participat 735 de persoane din municipiile Chişinău și Bălţi, precum și din alte raioane ale ţării.

În cadrul adunării au fost aprobate, cu votul majorității participanților, formularea întrebării preconizate a fi supuse referendumului şi proiectul de lege.

Potrivit procesului-verbal din 17 decembrie 2017 al adunării de constituire a grupului de inițiativă pentru inițierea referendumului legislativ, grupul de inițiativă a fost constituit din 718 persoane.

Tot la 17 decembrie 2017, în cadrul adunării de constituire a grupului de inițiativă, participanții au ales din rîndul lor biroul executiv. Președinte al biroului a fost ales Ștefan Gligor, vicepreşedinte Stella Uțica şi secretar Valeriu Pașa.

La aceeași ședință a fost aprobat și textul proiectului de lege privind abrogarea Legii nr. 154 din 20 iulie 2017, ce va fi propus spre adoptare în cadrul referendumului republican legislativ, cu următorul cuprins:

„Legea Poporului Republicii Moldova Nr. 1

privind abrogarea modificărilor și completărilor adoptate prin Legea nr.154/2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (publicată în Monitorul Oficial nr. 253-264, art. 422)

 

Articol unic.

(1) Se abrogă modificările și completările adoptate prin Legea nr. 154/2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (publicată în Monitorul Oficial nr. 253-264, art. 422).

(2) Prezenta lege intră în vigoare la data validării de către Curtea Constituțională a rezultatelor referendumului republican legislativ.”

 

Din conținutul documentelor depuse, Comisia reține că acestea vizează inițierea unui referendum național legislativ, în sensul prevederilor constituționale, conform cărora referendumul reprezintă o formă supremă de exercitare a suveranității naționale, prin care corpul electoral este chemat să decidă asupra adoptării unei legi fundamentale sau să-și exprime voința în alte probleme de interes național. Potrivit Codului de bune practici în materie de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19-a reuniune (Veneţia, 16 decembrie 2006) şi de Comisia de la Veneţia la cea de-a 70-a sesiune plenară (Veneţia, 16-17 martie 2007), recurgerea la un referendum implică în mod necesar respectarea ordinii juridice în ansamblu. Este necesar să fie respectate garanţiile procedurale şi regulile privind formularea textelor proiectelor de lege sau a unor prevederi ale acestora de importanță deosebită, fiind condiţii în funcţie de care Curtea Constituţională, în temeiul art.135 alin.(1) lit.d) din Constituţie, examinează validarea și confirmă rezultatele referendumului, și care nu sînt un simplu aspect de ordin tehnic sau procedural, ci unul de esență, pentru clarificarea căruia este necesară determinarea intenţiei legiuitorului constituant.

În vederea elucidării corespunderii procedurii de inițiere a referendumului legislativ cu normele juridice, Comisia va opera cu prevederile Constituției, Codului electoral, Legii privind actele legislative, Regulamentul cu privire la activitatea grupului de inițiativă privind desfășurarea referendumului republican, jurisdicția constituțională, precum și la actele internaționale în domeniu.

 

I. În cadrul examinării documentelor prezentate, Comisia constată următoarele:

1. Potrivit art.163 alin.(1) din Codul electoral, ”Cu cel puţin 10 zile înainte de adunare, iniţiatorii sînt obligaţi să comunice în scris autorităţii administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu urmează să fie organizată adunarea timpul, locul şi scopul acesteia”.

Comisia observă că notificarea privind intenția de a constitui grupul de inițiativă pentru inițierea referendumului republican legislativ la data de 17 decembrie 2017 pe str. M. Varlaam 78, mun. Chișinău, sala Filarmonicii Naționale, a fost înregistrată la Primăria mun. Chișinău sub nr.COL-9575/17 din 7 decembrie 2017.

Potrivit art.261 alin.(1) din Codul civil, ”Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului”. Conform art.264 alin.(4) din Codul civil, ”Termenul expiră la ora 24 a ultimei zile a termenului”.

Astfel, Comisia constată că termenul de 10 zile nu a fost respectat, întrucît adunarea de constituire a grupului de inițiativă urma să înceapă nu mai devreme de data de 18 decembrie 2017.

2. Potrivit art. 163 alin. (2) din Codul electoral, înainte de a începe adunarea, se face înregistrarea participanților la adunare, întocmindu-se o listă în care se indică numele, prenumele și domiciliul acestora. Astfel, în debutul adunării a fost declarată prezența a 639 de persoane. Totodată, conform procesului-verbal al adunării de constituire a grupului de inițiativă pentru inițierea referendumului legislativ, la adunare au participat în total 735 de cetățeni cu drept de vot, ceea ce înseamnă că înregistrarea participanților la adunare s-a desfășurat în decursul întregii ședințe. Din conținutul procesului-verbal reiese că cele 5 chestiuni incluse pe ordinea de zi au fost votate în mod diferit, pentru unele este consemnat votul „majorității”, pentru altele s-au dat „733” sau „735” de voturi, constatîndu-se în acest fel viciul neuniformității la numărarea voturilor.

Comisia menționează că în lista participanților la adunarea de constituire a grupului de inițiativă pentru inițierea referendumului legislativ, prezentată concomitent cu setul de documente în vederea înregistrării grupului de inițiativă, sînt înscrise în total 737 de persoane, dintre care o persoană cu aceleași nume și prenume figurează de 2 ori, o dată pe pagina 19 și a doua oară pe pagina 21, fără a fi indicat IDNP-ul și domiciliul, însă cu semnătura identică. Prin urmare, se constată neconcordanța între cifra indicată în procesul-verbal (735 de persoane) și cifra totală din lista participanților (737, sau 736 dacă aceeași persoană a semnat de două ori). Mai mult, persoana respectivă este inclusă și în lista membrilor grupului de inițiativă, însă fără a fi anexate declarația de consimțămînt și copia actului de identitate, ceea ce, în afară de faptul că lipsește IDNP-ul și domiciliul, este contrar art.163 alin.(5) din Codul electoral și pct.2 lit.c), h) din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de inițiativă privind desfășurarea referendumului republican, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 4315 din 20 noiembrie 2015.

3. În conformitate cu art.163 alin.(4) din Codul electoral, ”Membrii grupului de iniţiativă vor alege din rîndul lor un birou executiv, compus dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care vor reprezenta grupul şi vor organiza activitatea lui”.

Potrivit pct.3 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de inițiativă privind desfășurarea referendumului republican,  ”Actele enumerate la pct. 2 lit. c) - e), h) se contrasemnează de președintele și secretarul adunării de constituire a grupului de inițiativă, iar cele indicate la pct. 2 lit. a), f) și g) se semnează de către președintele biroului executiv”.

Pct.2 lit.f) din regulamentul sus-vizat prevede documentele necesare de a fi prezentate pentru înregistrarea grupului de inițiativă, printre care și ”decizia grupului de inițiativă privind alegerea biroului executiv al acestuia, compus dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care vor reprezenta grupul şi vor organiza activitatea lui”.

Prin urmare, se constată că, potrivit actului nr.1 de predare-recepționare din 29 decembrie 2017, încheiat între reprezentantul Comisiei și cel al grupului de inițiativă, lipsește decizia grupului de inițiativă privind alegerea biroului executiv, contrasemnată de președintele ales.

De asemenea, lipsește decizia biroului executiv al grupului de inițiativă privind desemnarea trezorierului în relațiile cu Comisia Electorală Centrală în domeniul finanțării campaniei de inițiere a referendumului, - act prevăzut la pct.2 lit.g) din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de inițiativă privind desfășurarea referendumului republican.

4. Art. 163 alin.(4) din Codul electoral, de asemenea, stabilește că ”În cazul în care propunerea de desfășurare a referendumului republican se adoptă cu majoritatea de voturi ale participanţilor la adunare, se alege grupul de iniţiativă, care va colecta semnăturile susţinătorilor referendumului”. Totodată, la pct.4 din ordinea de zi a procesului-verbal al adunării de constituire a grupului de inițiativă se indică un număr imprecis de persoane (cca. 653) propuse în componența grupului de inițiativă și se stabilește, fără un temei legal, că numărul total se va definitiva la finalul ședinței, propunerea în cauză fiind votată cu 735 de voturi „pentru”, după cum este scris în procesul-verbal.

Totodată, procesul-verbal mai conține o notă la subsol, cu nr.1, conform căreia în lista nominală a membrilor grupului de inițiativă sînt incluse 718 persoane. În același timp, Comisiei i-a fost prezentată, spre înregistrare, lista membrilor grupului de inițiativă în care se indică numărul de 732 de persoane că ar conține în total, însă efectiv cuprinde 744 de persoane, iar declarații de consimțămînt și copii de pe actele de identitate au fost depuse de 726 de persoane.

Prin urmare, Comisia remarcă abateri de la prevederea legală de a alege în componența grupului de inițiativă persoane concrete, fiind votat un număr imprecis, de asemenea constată date contradictorii ce rezultă din procesul-verbal și din anexa la procesul-verbal (lista nominală). Mai mult, se constată că lista nominală a grupului de inițiativă nu a fost supusă votului după cum este reglementat în art.163 alin.(4) din Codul electoral.

5. La art.163 alin.(4) din Codul electoral se stabilește expres că preşedintele, vicepreşedintele și secretarul biroului executiv se aleg dintre membrii grupului de iniţiativă. Totodată, în procesul-verbal lipsesc dovezi că la alegerea biroului executiv au participat numai membrii aleși ai grupului de inițiativă, ba mai mult, este consemnat că au votat 735 de persoane, adică toți participanții la adunarea de constituire. Faptul alegerii biroului executiv este consemnat în procesul-verbal al adunării de constituire a grupului de inițiativă, ceea ce demonstrează în plus că aceștia au fost aleși de adunarea întreagă, și nu exclusiv de grupul de inițiativă format, care numeric nu coincide cu numărul participanților la adunare, chiar cu toate discrepanțele în cifre remarcate mai sus.

6. În procesul-verbal (la pct.4 din ordinea de zi) este indicat că textul proiectului de lege propus spre referendum este redat în anexa nr.2 pentru varianta în limba română și în anexa nr.3 pentru varianta în limba rusă. Textul proiectului de lege din anexa nr.2 la procesul-verbal (este reprodus mai sus) diferă de cel citit de raportor la adunare. Astfel, raportorul dă citire participanților următorului conținut al alin.(1) din articolul unic al proiectului de lege propus spre referendum: ”Se abrogă Legea nr.154/2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative publicată în Monitorul Oficial nr.253-264, art.422”.

Așadar, Comisia constată discrepanțe între textul proiectului de lege votat de către participanții la adunare și cel prezentat Comisiei, fiind, de asemenea, un fapt inadmisibil de substituire a datelor inițiale.

Mai mult, în conformitate cu art. III alin.(2) lit.d) din Legea nr.154 din 20 iulie 2017 (propusă spre abrogare), s-a dispus republicarea Codului electoral, care s-a făcut prin publicarea variantei ajustate, cu  o nouă numerotare a articolelor, în Monitorul Oficial nr.451-463/768 din 29 decembrie 2017.

Potrivit art.41 alin.(5) din Legea nr. 780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, ”Actele legislative prin care s-a modificat ori completat actul legislativ se consideră abrogate la momentul republicării acestuia şi pot servi doar pentru evidenţă”.

Art.39 alin.(4) din aceeași lege stabilește că ”În cazul abrogării unui act legislativ modificat sau completat, se abrogă şi actele legislative de modificare sau completare dacă acestea nu au fost abrogate în condiţiile art.41 alin.(5)”.

Prin urmare, se constată că prevederile Legii nr.154 din 20 iulie 2017 ce țin de modificările operate în Codul electoral, abrogarea căreia s-a propus participanților la adunare, deja sînt abrogate, fapt care duce la imposibilitatea desfășurării unui referendum la acest subiect.

Totodată, Comisia reține că potrivit Codului bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia de la Veneţia la cea de-a 52-a reuniune plenară (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), elementele fundamentale ale dreptului electoral, în special, sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale şi constituirea circumscripțiilor electorale, nu trebuie amendate decît cel puţin cu un an înainte de alegeri, sau trebuie înscrise în constituţie sau formulate în formă de document cu un statut mai înalt decăt cel al unei legi ordinare.

Recomandarea respectivă este formulată și în Avizul comun pe marginea proiectelor de lege privind modificarea și completarea unor acte legislative (sistemul electoral pentru alegerile parlamentare), adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice în cadrul celei de-a 59-a Reuniuni (Veneția, 15 iunie 2017) și de Comisia de la Veneția în cadrul celei de-a 111-a Sesiuni Plenare  (Veneția, 16-17 iunie 2017).

            Pornind de la cele expuse și luînd în considerare toate neconformitățile evidențiate supra, în special înregistrarea continuă a participanților în timpul desfășurării adunării, viciul neuniformității la numărarea voturilor și la adoptarea deciziilor, alegerea grupului de inițiativă fără adoptarea listei nominale a membrilor acestuia, necorespunderea dintre textul proiectului de lege prezentat Comisiei și textul citit și votat la adunare, precum și propunerea abrogării unei legi fără a propune reglementări noi, în consecință creînd un vid legislativ de organizare a alegerilor parlamentare ordinare, Comisia Electorală Centrală ajunge la concluzia că cererea de înregistrare a grupului de inițiativă și documentele anexate la aceasta nu sînt conforme prevederilor Codului electoral, ale Legii nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, fiind pasibilă de respingere.

 

II. Totodată, Comisia relevă că în cadrul examinării cererii de înregistrare a grupului de inițiativă au fost constatate ambiguități în actele legislative, ce țin de procedura inițierii referendumului, fapt pentru care urmează consultată poziția legiuitorului prin interpretarea prevederilor respective, astfel cum se va arăta în cele ce urmează.

1. La art.154 alin.(3) din Codul electoral se stabilește că ”Referendumului legislativ sînt supuse proiectele de legi sau unele prevederi ale acestora de importanţă deosebită”.

Totodată, art.157 din Codul electoral prevede:

„Articolul 157. Problemele supuse referendumului republican

(1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind:

a) adoptarea Constituţiei Republicii Moldova şi revizuirea Constituţiei Republicii Moldova;

b) aprobarea legilor constituţionale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispoziţiilor privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi a celor privind neutralitatea permanentă a statului;

c) demiterea Preşedintelui Republicii Moldova;

d) alte probleme importante ale societăţii şi ale statului.

(2) Organizarea şi desfăşurarea referendumului privind problemele indicate la alin.(1) lit.b) sînt obligatorii”.

 

Deci, prin coroborarea normelor citate nu este clar dacă poate fi organizat un referendum legislativ care nu se referă la aprobarea  legilor constituţionale adoptate de Parlament, după cum se dispune la art.157 alin.(1) lit.b) din Codul electoral, or acest articol, care stabilește exhaustiv problemele ce pot fi supuse referendumului republican, nu prevede posibilitatea organizării unui referendum legislativ, altul decît cu privire la aprobarea legilor adoptate de Parlament, sau se prezumă că ”alte probleme importante ale societății și statului” prevăzute la art.157 alin.(1) lit.d) încorporează atît referendumul consultativ, cît și cel legislativ.

Mai mult, incertitudinea asupra dreptului cetățenilor de a iniția un referendum legislativ decurge și din pct. 2 din Hotărîrea Curții Constituționale nr. 24  din 27 iulie 2017 privind controlul constituţionalităţii Decretului Preşedintelui Republicii Moldova nr.105-VIII din 28 martie 2017 privind desfăşurarea referendumului republican consultativ asupra unor probleme de interes naţional, prin care s-a declarat neconstituțional alin. (2) al articolului 144 din Codul electoral (după ultima republicare este art.155), avînd următoarea redacție la data examinării sesizării de către Curtea Constituțională:

„Articolul 144. Iniţierea referendumului republican

(1) Referendumul republican poate fi iniţiat de:

a) un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. În cazul referendumului constituţional, se aplică prevederile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie;

b) un număr de cel puţin o treime din deputaţii în Parlament;

c) Preşedintele Republicii Moldova;

d) Guvern.

(2) Subiecţii menţionaţi la alin.(1) pot iniţia orice tip de referendum prevăzut la art.143”.

 

 

2. Legea nr. 780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative stabilește mai multe cerințe obligatorii pentru elaborarea unui act legislativ, fiind necesare avizele asupra acestuia din partea instituțiilor de resort, expertiza juridică și anticorupție și avizul Guvernului, inclusiv prin prisma art.131 alin.(4) din Constituție care statuează că ”Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sînt acceptate de Guvern”.

Astfel, în cazul în care se dă curs unui referendum republican legislativ în conformitate cu reglementările prezente, există riscul ca proiectul de lege poate să nu corespundă cerințelor aferente unui act legislativ. Prin urmare, eventual, în cazul în care Comisia Electorală Centrală înregistrează prin hotarîrea sa grupul de inițiativă, persoanele care se consideră lezate de această inițiativă o pot contesta în instanța de judecată invocînd viciile expuse mai sus, iar verificarea respectării procedurii privind elaborarea unui act legislativ, precum și a conținutului acestuia, poate fi privită drept competență improprie instanței de judecată.

Comisia relevă că necesitatea avizării prealabile este stabilită și pentru inițiative populare de revizuire a Constituției. Astfel, conform art.5 alin.(2) din Legea nr. 387 din 19 iulie 2001 cu privire la iniţiativa populară de revizuire a Constituţiei, ”În decurs de 10 zile după prezentarea proiectului de lege privind modificarea Constituţiei, Ministerul Justiţiei efectuează expertiza juridică  preliminară  a acestuia. Dacă  titlul  proiectului  de lege induce în eroare, conţine elemente de publicitate comercială  sau  personală ori produce confuzii, Ministerul Justiţiei îl  modifică cu  acordul  autorilor”.

Deși prevederea sus-menționată întră în contradicție cu art.135 alin.(1) lit. c) din Constituție și art.159 alin.(2) din Codul electoral, fiind competența exclusivă a Curții Constituționale de avizare a proiectelor de legi pentru revizuirea Constituției prin referendum, fapt ce se atestă prin acceptarea sesizării Comisiei Electorale Centrale și emiterea de către Curte a avizului din 10 noiembrie 2015 asupra iniţiativei civice de revizuire a articolelor 60, 70, 78 și 89 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum republican (sesizarea nr. 45c/2015), aceasta urmează a fi privită drept intenție a legiuitorului de a stabili filtre suplimentare înainte de a supune votului popular un proiect de lege pentru ca acesta să corespundă deja rigorilor tehnicii legislative.

În același timp, de reținut și recomandările internaționale expuse în pct.6 din capitolul III al  Codului de bune practici în materie de referendum adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19-a  reuniune (Veneţia, 16 decembrie 2006) şi de Comisia de la Veneţia la cea de-a 70-a Sesiune Plenară (Veneţia, 16-17 martie 2007), și anume: ”Atunci când se supune la vot un text la cererea unui segment din electorat sau a unei autorităţi publice, alta decât Parlamentul, acesta [Parlamentul] trebuie să îşi poată da avizul consultativ asupra textului în cauză. În cazul iniţiativelor populare, poate avea dreptul de a opune o contrapropunere faţă de textul propus, care să fie supusă concomitent votului popular. Trebuie să fie fixat un termen înăuntrul căruia Parlamentul să îşi dea avizul consultativ; dacă acest termen nu este respectat, textul va fi supus la vot fără avizul Parlamentului”.

Este de menționat că aceste raționamente au fost formulate și în pct.77 din partea motivantă a Hotărîrii Curții Constituționale nr.24 din 27 iulie 2017.

Suplimentar, Curtea, la pct.95 din partea motivantă a hotărîrii în cauză, mai invocă: ”dreptul constituţional al Preşedintelui de a recurge la referendum nu îi poate conferi însă acestuia posibilitatea legiferării, întrucât, în conformitate cu prevederile Constituției, Preşedintele nu poate iniţia un „referendum legislativ”, ci numai un „referendum consultativ”. Aceasta rezultă cu claritate din prevederile art. 60 alin. (1) din Constituţie, or, Parlamentul este unica autoritate legislativă în stat. În caz contrar, acest fapt ar reprezenta o recunoaștere a competenței de legiferare a Președintelui”.

 

Deci, pentru aplicarea corectă a normelor sus-indicate și în lipsa unor reglementări univoce, este necesară interpretarea art.157 din Codul electoral în sensul posibilității desfășurării referendumului legislativ inițiat de cetățeni privind aprobarea unei legi de nivelul celor organice/ordinare și, în cazul în care acest exercițiu este posibil, a se interpreta aplicabilitatea cerințelor vizavi de un proiect de lege și organele abilitate de a-l aviza, inclusiv prin prisma valabilității proiectului.  

 

3. Prin Legea nr.154 din 20 iulie 2017, s-a dat într-o nouă redacție art.42 din Codul electoral (după republicare acesta este art.47 ”Colectarea semnăturilor în susţinerea candidaţilor, inclusiv a candidaţilor independenţi, şi pentru iniţierea referendumului”) care a exclus necesitatea autentificării listelor de subscripție, însă nu au fost introduse modificările corespunzătoare în art. 156 din Codul electoral (actualmente art.167) care prevede că ”Fiecare foaie se autentifică prin aplicarea ştampilei autorităţii publice locale respective”. Aceleași prevederi conține și art.194 din Codul electoral (art.184 în varianta de pînă la republicare).

 Prin urmare, Comisia consideră necesar a se da interpretare aplicabilității noilor prevederi ale art.47 din Codul electoral, în sensul dacă acestea se referă la toate tipurile de scrutine sau, nefiind efectuate modificări în articolele speciale ce se referă la desfășurarea referendumurilor, autentificarea semnăturilor de către administrația publică locală rămîne una obligatorie

Acestea fiind relevate, Comisia consideră necesar să se adreseze Parlamentului pentru interpretarea prevederilor menționate, Parlamentul fiind unica autoritate abilitată cu acest drept în condițiile art.43 alin.(2) din Legea privind actele legislative.

 

În temeiul art.1, art. 18,  art.163, art.164 alin.(2) din Codul electoral, art.39 alin.(4), art.41 alin.(5) din Legea privind actele legislative, pct.2 lit.c), h), f), pct.3 din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de inițiativă privind desfășurarea referendumului republican, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 4315 din 20 noiembrie 2015, Comisia Electorală Centrală hotărăşte:

 

1. Se respinge cererea de înregistrare a grupului de inițiativă pentru desfășurarea referendumului republican legislativ.

2. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

 

Preşedintele  

Comisiei Electorale Centrale                                                                                               Alina RUSSU

 

Secretarul

Comisiei Electorale Centrale                                                                         Veaceslav AGRIGOROAE

 

Chişinău, 12 ianuarie 2018  

Nr. 1344