Prima pagină   |   Harta site-ului   |  Flux RSS    |   Contacte

   |   Text size:
 Română
Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinţei libere a cetăţenilor prin apărarea principiilor democratice şi a normelor dreptului electoral.

 


Ultima actualizare a site-ului:
Joi, 14 decembrie 2017
Prima pagină  »  Anticamera  »  Întrebări frecvente
Întrebări frecvente

    Cine are dreptul de a alege în Republica Moldova?

    Dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani, cu excepţia persoanelor recunoscute incapabile prin hotarîre definitiva a instanţei de judecata.

    Unde îşi poate exercita dreptul la vot alegătorul în cazul în care în fişa de însoţire a buletinului de identitate este indicată menţiunea „valabilă” atît cu privire la domiciliu cît şi la reşedinţa?

    În conformitate cu art.9 alin.(2) din Codul electoral „În cazul în care alegătorul are şi domiciliu, şi reşedinţă, în perioada valabilităţii reşedinţei, el votează în localitatea în care îşi are reşedinţa”.

    În cazul în care alegătorul a schimbat locul de şedere, care sunt condiţiile pentru exercitarea dreptului la vot în localitatea nouă?

    În conformitate cu art. 39 alin.(2) din Codul electoral „Persoanele cu drept de vot care, după ultima participare la alegeri, şi-au schimbat locul de şedere sînt în drept, cel tîrziu cu 30 de zile înainte de următoarele alegeri, să-şi declare locul nou de şedere la organul administraţiei publice locale pentru a putea fi înscrise în lista de alegători la secţia de votare corespunzător locului şederii. Autorităţile administraţiei publice locale respective comunică neîntîrziat informaţia în cauză Comisiei Electorale Centrale”.

    În calitate de alegător nu sînt de acord cu acţiunile/hotărîrile organului electoral, care sînt condiţiile pentru contestarea acestora?

    Potrivit art. 65 alin.(1) din Codul electoral, alegătorii pot contesta acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile consiliilor şi birourilor electorale. Depunerea cererii în instanţa de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepţia contestaţiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.
    Conform art.66 alin.(1) din Codul electoral, acţiunile/inacţiunile şi hotărîrile organelor electorale pot fi contestate la organul electoral în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrşirii acţiunii/identificării inacţiunii sau adoptării hotărîrii. Termenul de depunere se calculează începînd cu ziua următoare zilei în care a fost săvîrşită acţiunea, a fost identificată inacţiunea sau a fost adoptată hotărîrea.
    În cazul în care alegătorii au identificat erori în lista electorală, în conformitate cu art.40 alin.(2) din Codul electoral ei au dreptul să facă contestaţii împotriva neincluderii lor în listă sau excluderii din ea, precum şi împotriva altor erori comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alţi alegători cel tîrziu în ziua precedentă zilei alegerilor. Contestaţiile se examinează de către organele electorale respective în decurs de 24 de ore, iar deciziile acestora pot fi contestate de subiecţii interesaţi în instanţa de judecată, după procedura stabilită, în cazul în care aceştia au primit refuz de corectare sau includere în listă.

    Care sînt consecinţele votării multiple?

    În conformitate cu art.182 alin.(1) din Codul penal „Votarea unei persoane: fără a avea acest drept, fie de două sau mai multe ori, fie prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decît are dreptul, fie prin utilizarea unui act de identitate fals sau a unui buletin de vot fals se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 200 de ore, sau cu închisoare de pînă la 2 ani”.

    În cazul în care am aplicat greşit ştampila „Votat” în buletinul de vot şi doresc eliberarea unui buletin de vot nou, am acest drept?

    Potrivit art.54 alin.(6) din Codul electoral „Dacă alegătorul a completat greşit buletinul, la cererea lui, biroul electoral al secţiei de votare anulează acest buletin şi îi eliberează imediat, o singură dată, un nou buletin de vot. Acest caz va fi menţionat în procesul-verbal cu privire la votare şi în lista electorală”.

    Am schimbat buletinul de identitate eu trebuie să-mi schimb datele şi în lista electorală?

    Trebuie să vă adresaţi la primăria/pretura localităţii în care aveţi domiciliul sau reşedinţa şi să comunicaţi responsabilului despre faptul că v-aţi schimbat documentul.

    De unde pot obţine o confirmare despre faptul că am activat în calitate de membru al biroului electoral al secţiei de votare (consiliului electoral de circumscripţie) în perioada alegerilor şi mărimea contribuţiei de care am beneficiat?

    Pornind de la faptul, că după fiecare scrutin consiliile şi birourile electorale constituite provizoriu, doar pe perioada electorală, se dizolvă, materialele electorale create de acestea se remit Comisiei Electorale Centrale, care devine unicul succesor şi deţinător al documentelor originale care sînt ordonate şi arhivate.
    Arhiva Comisiei îndeplineşte o importantă funcţie socială executînd răspunsuri la solicitările cetăţenilor, foştilor membri ai consiliilor şi birourilor electorale. Confirmarea privind stagiul de muncă în organele electorale şi mărimea salariului pe perioada degrevării de atribuţiile de la locul de muncă permanent se poate obţine prin intermediul cererii depuse în anticamera Comisie și indicînd, obligatoriu, anul desfășurării scrutinului, numărul biroului electoral al secției de votare. Certificatele şi copiile de pe documentele de arhivă care atestă activitatea membrilor consiliilor şi birourilor electorale în organele electorale sînt eliberate în termenii prevăzuţi de lege.

    Care sînt cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de consilier?

    În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală și art. 5 alin. (2) din Legea nr. 768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local, mandatul consilierului încetează înainte de termen în caz de:
    • încălcare de către consilier a Constituţiei, fapt confirmat prin hotărîre judecătorească definitivă;
    • incompatibilitate a funcţiei;
    • intrare în vigoare a sentinţei de condamnare la privaţiune de libertate sau a sentinţei prin care se interzice de a ocupa funcţia de consilier;
    • dizolvare de drept a consiliului;
    • demisie (cu depunerea cererii de demisie);
    • deces.

    Cum se procedează în cazul în care a fost epuizată lista candidaţilor supleanţi?

    În cazul în care lista candidaţilor supleanţi ai unui partid, ai unei alte organizaţii social-politice sau ai unui bloc electoral s-a epuizat, vacanţa mandatului se completează prin restabilirea şirului descrescător, excluzîndu-se concurentul electoral respectiv şi incluzîndu-se numărul în descreştere al altui concurent electoral din şir. (pct. 22 din Instrucţiunea cu privire la atribuirea mandatelor de consilier în consiliile raionale, orăşeneşti (municipale), de sector şi săteşti (comunale), aprobată prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 384 din 12 decembrie 2006).

    Cînd încetează înainte de termen mandatul primarului?

    În conformitate cu art. 28 alin. (2) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală şi art. 5 alin. 4 lit. b) Legea nr.768-XIV din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local mandatul de primar încetează înainte de termen în caz de imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile pe o perioadă mai mare de 4 luni consecutive, inclusiv pe motiv de boală, demisie, intrare în vigoare a sentinţei de condamnare, deces.
    În aceste circumstanţe, consiliul local examinează situaţia creată şi adoptă o decizie cu privire la încetarea înainte de termen a mandatului de primar, ulterior fiind expediată la Comisia Electorală Centrală.
    În temeiul art. 18 alin. (2), 26, 27, 29, 120, 122 alin. (2) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997 şi hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 706 din 13 septembrie 2011 „Cu privire la desfăşurarea alegerilor locale noi”, Comisia Electorală Centrală stabileşte data desfăşurării alegerilor locale noi ale primarului, după caz, oraşului, satului (comunei).
    În cazul încetării înainte de termen a mandatului sau al imposibilităţii primarului de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de drept de către un viceprimar.
    Conform art. 34 alin (2) din Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală dacă viceprimarul, din motive obiective, refuză interimatul funcţiei de primar, consiliul local împuterniceşte, în termen de 5 zile, o altă persoană să exercite temporar atribuţiile primarului.
    Legile care reglementează această procedură:
    • Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administraţia publică locală;
    • Legea nr.768-XIV din 2 februarie 2000 privind statutul alesului local;
    • Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997.

    În ce cazuri se organizează alegeri locale noi?

    Potrivit art. 139 din Codul electoral, alegerile noi au loc:
    • dacă consiliul a demisionat, a fost dizolvat ori componenţa lui s-a redus cu mai mult de 1/3 din numărul stabilit de Legea privind administraţia publică locală;
    • dacă primarul a demisionat, a fost revocat sau nu poate să-şi exercite funcţiile, inclusiv din cauza privării de dreptul la ocuparea unor funcţii, stabilită prin hotărîre judecătorească definitivă;
    • dacă şi după votarea repetată nu a fost ales consiliul şi/sau primarul;
    • dacă s-a efectuat reorganizarea administrativ-teritorială şi în unităţile administrativ-teritoriale nou-formate este necesară alegerea autorităţilor administraţiei publice locale (consiliilor, primarilor).
    Dacă vacanţa funcţiei de primar al localităţii a apărut în ultimul an înainte de expirarea mandatului, alegeri noi pentru funcţia de primar nu se organizează.
    În cazul apariţiei uneia dintre circumstanţele sus-menţionate, secretarul consiliului local comunică în scris despre acest fapt Comisiei Electorale Centrale în termen de cel mult 10 zile de la data apariţiei acestei circumstanţe.
    Data alegerilor noi se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării circumstanţelor descrise, cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor, cu condiţia că alegerile noi vor avea loc concomitent, de cel mult 2 ori pe an, primăvara şi toamna.

    Ce probleme pot fi supuse referendumului local şi cine poate iniţia un referendum local?

    Referendumului local pot fi supuse probleme care au o importanţă deosebită pentru localitatea respectivă şi care ţin de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale.
    De asemenea, prin referendum local poate fi iniţiată revocarea primarului în cazul în care acesta nu respectă interesele comunităţii locale, nu exercită în mod adecvat atribuţiile de ales local prevăzute de lege, încalcă normele morale şi etice, fapte confirmate în modul stabilit.
    Referendumul local, ce reprezintă consultarea cetăţenilor în probleme de interes deosebit pentru localitate, poate fi iniţiat:
    • de 1/2 din numărul consilierilor aleşi, iar în cazul revocării primarului prin vot secret - de 2/3 din numărul consilierilor aleşi;
    • de primarul satului (comunei), sectorului, oraşului (municipiului), cu excepţia cazului cînd se iniţiază referendum pentru revocarea primarului;
    • de autoritatea reprezentativă a unităţii administrativ-teritoriale cu statut special;
    • de 10 la sută din numărul cetăţenilor cu drept de vot care domiciliază pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale respective.

    În cazul în care iniţiativa desfăşurării referendumului local vine de la cetăţeni, se constituie un grup de iniţiativă, care se înregistrează în condiţiile Codului electoral. Procedura de iniţiere a unui referendum local este prevăzută la art. art. 175 – 186 din Codul electoral.

    Ce reprezintă Centrul de instruire continua in domeniul electoral din cadrul CEC şi care sunt atribuţiile?

    Centrul de instruire continua în domeniul electoral este o instituţie publică creată în conformitate cu art. 26(1) din Codul electoral, subordonată Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, care realizează instruirea şi calificarea specializată a funcţionarilor electorali. Totodată, la solicitare, instruirea poate fi acordată şi altor subiecţi implicaţi în procesul electoral (partide politice, observatori, mass-media, autorităţi ale administraţiei publice locale etc.)
    În coformitate cu prevederile Regulamentului Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, atribuţiile acestuia sunt următoarele:
    • instruirea funcţionarilor electorali şi a celor din aparatul organelor electorale de orice nivel;
    • instruirea reprezentanţilor partidelor politice, a instituţiilor mass-media, a ONG-urilor (inclusiv a organizaţiilor de observatori) şi a alegătorilor, în strînsă colaborare cu organizaţiile locale şi internaţionale;
    • pregătirea şi diseminarea, inclusiv prin reţelele de vînzare, a materialelor didactice şi informative, studiilor, cercetărilor metodologice şi ştiinţifice sub diferite forme şi moduri de prezentare;
    • prestarea serviciilor de analiză, consultanţă şi expertiză, în limitele competenţei sale;
    • elaborarea propunerilor şi recomandărilor (în limita competenţelor sale) pentru îmbunătăţirea sistemului electoral şi a procedurilor electorale;
    • testarea şi evaluarea cunoştinţelor şi a necesităţilor de instruire în domeniul electoral a cadrelor din sectoarele publice şi private, la cerere.

    Ce reprezintă un Program calendaristic pentru realizarea acţiunilor de organizare şi desfăşurare a alegerilor?

    Programul calendaristic reprezintă planificarea cronologică a acţiunilor prevăzute de Codul electoral în vederea bunei organizări a alegerilor.
    Programul descrie activităţile ce urmează a fi întreprinse de organele electorale ş alte instituţii antrenate pînă în ziua scrutinului şi în ziua alegerilor, cu indicarea responsabililor şi a termenelor de realizare.

    De ce Comisia Electorală Centrală este un organ cu activitate permanentă?

    Activitatea Comisiei Electorale Centrale nu poate fi limitată doar la perioada electorală, dat fiind rolul Comisiei de a realiza politica electorală a statului prin perfecţionarea permanentă a legislaţiei electorale, administrarea procesului de actualizare a listelor electorale şi a Registrului alegătorilor, precum şi a Registrului funcţionarilor electorali, conlucrarea cu societatea civilă şi presa întru informarea alegătorilor şi promovarea activismului civic.

    Cum sunt distribuite mandatele deputaţilor în Parlament?

    În Parlamentul Republicii Moldova atribuirea mandatelor se face prin utilizarea metodei coeficientului electoral. Mandatele de deputat în Parlamentul Republicii Moldova se distribuie numai concurenţilor electorali care au obţinut minimul necesar de voturi pentru trecerea pragului de reprezentare. În temeiul art. 87 al Codului electoral, pentru determinarea acestuia este exclus numărul candidaţilor independenţi care au acumulat cel puţin 2 la sută din voturile din numărul total al mandatelor de deputat şi scăzut din numărul total de voturi exprimate numărul de voturi ce le revin candidaţilor independenţi care au acumulat cel puţin 2 la sută din voturile valabil exprimate. Numărul de voturi obţinut se împarte la numărul de mandate de deputat rămase după scăderea mandatelor obţinute de candidaţii independenţi, obţinîndu-se astfel coeficientul electoral al alegerilor parlamentare respective. Numărul de voturi valabil exprimate obţinut de fiecare partid de altă organizaţie social-politică sau de fiecare bloc electoral care a trecut pragul de reprezentare se împarte la coeficientul electoral, obţinînd astfel numărul de mandate de deputat ce revin fiecărui concurent electoral.
    Numărul mandatelor de deputat rămase nedistribuite se repartizează succesiv, cîte unul fiecărui partid, altei organizaţii social-politice, fiecărui bloc electoral, începînd cu concurentul electoral care a obţinut cel mai mare număr de mandate, în ordine descrescîndă.
    Mandatele se atribuie concurenţilor electorali de către Comisia Electorală Centrală în ordinea înscrierii lor în liste.

    În baza căror acte se poate vota?

    În cazul alegerilor locale generale, participarea la votare este permisă în baza următoarelor acte:
    a) buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, cu fișa de însoţire în care se indică domiciliul sau reşedinţa alegătorului pe teritoriul secţiei de votare;
    b) buletinul de identitate provizoriu cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova, domiciliul titularului;

    Cetăţenii aflaţi peste hotarele tarii pot participa la alegerile locale generale?

    Nu.
    Cetăţenii Republicii Moldova aflaţi peste hotarele tarii pot participa doar la alegerile parlamentare şi la referendumurile republicane.

    Unde pot vota studenţii?

    În cazul alegerilor locale generale, studenţii si elevii pot vota doar în localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa. În cazul în care studentul are si domiciliu, si reşedinţa, în perioada valabilităţii reşedinţei, el votează doar în localitatea în care îşi are reşedinţa.

    Dacă alegatorul din motive temeinice (ex.: boala) nu poate veni în localul de votare, el poate vota la locul aflării?

    În conformitate cu art. 55 alin. (4) din Codul electoral, în cazul în care alegatorul, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu poate veni în localul de votare, biroul electoral al secţiei de votare desemnează, la cererea scrisa a acestuia, cel puţin doi membri ai biroului care se deplasează cu o urna de vot mobila si cu materialul necesar votării la locul unde se afla alegatorul pentru ca acesta sa voteze. Votarea la locul aflării poate fi solicitata doar de persoanele care domiciliază în perimetrul secţiei de votare corespunzătoare iar cererile urmează a fi făcute în scris, începînd cu 2 săptămîni înainte de ziua votării si pîna la ora 18.00 a zilei precedente votării. În ziua votării, cererile pot fi făcute în scris pîna la ora 15.00 daca se prezintă si certificat medical.

    Ce trebuie sa facă alegatorul daca considera ca a completat greşit unul din buletinul/buletinele de vot?

    Dacă alegatorul a completat greşit buletinul, biroul electoral al secţiei de votare, la cererea lui, anulează acest buletin şi îi eliberează imediat, o singura data, un nou buletin de vot. Asemenea cazuri se menţionează în procesul-verbal cu privire la rezultatele numărării voturilor si în lista electorală.

    Unde votează alegatorii care nu au viza de domiciliu si nici de reşedinţa?

    În cazul alegerilor locale generale, alegatorii care nu au viza de domiciliu ori de reşedinţa nu pot participa la vot.

    În ce cazuri alegătorul este exclus din lista electorală?

    Alegătorul se exclude din lista electorală atunci cînd i se eliberează certificatul pentru drept de vot (conform cererii depuse), precum şi în baza actelor oficiale (sau a copiilor de pe acestea), care se anexează la lista electorală, în următoarele cazuri:
    - de deces sau de declarare a persoanei decedate prin hotărîre judecătorească;
    - de încorporare în serviciul militar;
    - de declarare a incapacităţii de exerciţiu prin hotărîre judecătorească;
    - de ispăşire a pedepsei în locuri de detenţie;
    - de declarare a locului nou de şedere în condiţiile art. 39 alin. (2) din Codul electoral.

    În ce cazuri biroul electoral al secţiei de votare precizează imediat lista electorală la cererea scrisă a alegătorului?

    Biroul electoral al secţiei de votare este obligat să precizeze imediat lista electoral la cererea scrisă a alegătorului în cazul prezentării actelor indicate în art. 53 alin. (3) din Codul electoral.

     



    Prima pagină  »  Anticamera  »  Întrebări frecvente

    CEC ÎN IMAGINI FOTO
    Vezi galeria foto
    © 2017 Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova
    Toate drepturile rezervate | Site elaborat de MoldData

    Adresa: Vasile Alecsandri, 119, Chişinău Republica Moldova
    Tel.: (+373 22) 251-451  Fax: (+373 22) 234-047
    Email: info@cec.md

    Total vizitatori: 1325963519
    Total(unici) ieri: 790
    Total azi: 811
    Online: 2
    PAGINA ÎN SUS